Orasul culturii pierdute

Ii spunem Capitala Culturii – si noi si altii – desi ne plasam intr-o eroare evidenta. Iasul a pierdut acest statut de citeva decenii. Totusi, marea decadere s-a produs dupa 1989, iar catastrofa a devenit vizibila in timpul mandatelor actualului primar, pesedistul Gheorghe Nichita.

Intr-un recent clasament al celor mai active orase sub aspect cultural, Iasul ocupa un dezonorant loc opt. Si asta fara a socoti Bucurestiul. Luindu-se in calcul, printre altele, numarul de biblioteci la 10.000 de locuitori, resursele umane specializate, cheltuielile bugetare alocate culturii, economia din zona creativa, dar si audienta activitatilor culturale, a rezultat urmatoarea ordine: Cluj-Napoca, Constanta, Timisoara, Oradea, Pitesti, Tirgu-Mures, Miercurea Ciuc, Iasi, Rimnicu-Vilcea si Sibiu. De la un an la altul stam tot mai prost. La cum se prezinta astazi situatia in cultura ieseana, peste citiva ani ne vom bate de la egal la egal cu Dorohoi si Cotusca. Dar nu cred ca vom cistiga.

Incapacitatea autoritatilor locale de a propune o strategie culturala pentru "Capitala Culturii" a iesit la iveala cu deosebire anul trecut. Desi Iasul a implinit,  in 2008, 600 de ani de atestare documentara, iar Primaria a anuntat grandioase manifestari culturale, evenimentul s-a transformat intr-un penibil fis marca Nichita. Milioane de lei din bugetul orasului s-au volatilizat fara a produce nimic deosebit. Nu a existat transparenta in privinta cheltuielilor, nu a existat promovare profesionista, nu a existat nici macar un singur proiect care sa atraga atentia opiniei publice. E si motivul pentru care evenimentul in sine, care ar fi putut aduce la Iasi zeci de mii de turisti, adica prestigiu si bani, a ramas o necunoscuta pentru toata lumea. In schimb, toti romanii stiu ca, in 2007, Sibiul a fost o merituoasa capitala culturala a Europei.

Pina la urma, susaneaua intitulata "Iasi 600" s-a dovedit doar un pretext pentru Gheorghe Nichita de a-si face campanie pe banii iesenilor pentru alegerile locale. Ca evenimentul ca atare nu l-a interesat deloc pe primar a aratat-o si faptul ca, mai tirziu, in campania pentru alegerile parlamentare, materialele publicitare au fost inlocuite cu afisele electorale ale unui candidat PSD pentru Senat.

Drama esecului numit "Iasi 600" este cu atit mai mare cu cit Iasul ramine totusi in constiinta oamenilor ca un oras al culturii care a trimis in nemurire o multime de personalitati. Si "un oras pe care trebuie sa-l vezi cel putin o data in viata ". Cu vreo doi ani in urma, intr-o ancheta media organizata la nivel national, romanii au plasat intre cele zece minuni ale tarii Iasul cultural. Dar se gindeau la trecut. Prezentul are anvergura lui Nichita.

Exista politicieni care nu-si pot depasi cu nici un chip conditia. Lui Gheorghe Nichita ii place doar fotbalul – ceea ce nu reprezinta neaparat un defect. Toti indragim sportul. Dar, din pacate, actualul primar se dovedeste doar un jucator de judeteana, pentru care competitia inseamna terenuri mocirloase, arbitri corupti, faulturi grosolane, limbaj de maidan si public de doi bani. Si din cind cite o carte; de joc, evident. Iar cuvintul "fair-play" il face sa puna imediat mina pe bita. De mai mult de cinci ani, Nichita micsoreaza totul la scara propriei sale personalitati. De aceea, cultura a ramas si va ramine o "divizie" inaccesibila  pentru acest personaj.